ISPITITÓR, -OÁRE, ispititori, -oare, adj. 1. Care ispitește; ademenitor, tentant; p. ext. fermecător. 2. (Înv.) Care cercetează, iscodește. – Ispiti + suf. -tor. Vezi definitia »

ROTATÓR adj., s. m. (mușchi) care permite răsucirea unui os în jurul axei sale. (< fr. rotateur) Vezi definitia »

TURBODETENTÓR s.n. Turbină de mare turație, folosită pentru lichefierea heliului. [< rus. turbodetentor]. Vezi definitia »

TRANSBORDÓR, transbordoare, s. n. 1. Platformă mobilă la nivelul unei căi ferate, cu ajutorul căreia se pot trece vagoanele sau locomotivele de pe o linie pe alta (când cele două linii nu au legătură directă). 2. Navă care servește la transbordarea călătorilor sau a mărfurilor. – Din fr. transbordeur. Vezi definitia »

MIROSITÓR, -OÁRE, mirositori, -oare, adj. Care are (și răspândește) un miros (2); odorific. – Mirosi + suf. -tor. Vezi definitia »