HIBÍSCUS, hibiscuși, s. m. Arbore tropical din familia malvaceelor. – Din fr. hibiscus. Vezi definitia »

NÓNIUS s. n. vernier. (< germ. Nonius) Vezi definitia »

IÚLUS s.n. (Biol.) Miriapod cu corp cilindric care se hrănește cu vegetale și care, în caz de pericol, se răsucește în spirală. [< fr. iule, cf. gr. ioulos – scolopendră]. Vezi definitia »

OPISTOTÓNUS s. n. Spasm prelungit al mușchilor spatelui, ducând la poziția de arc de cerc a acestuia. – Din fr. opisthotonus. Vezi definitia »

Compus chimic ce face parte din clasa zaharidelor, alcătuit din două resturi de beta glucopiranoză; Este slab reducător, se oxidează cu reactivii Fehling si Tollens. Formula sa chimica este C12H22O11. Masa sa moleculara este 162. Vezi definitia »