MITÓC s. n. v. metoc. Vezi definitia »

NEOBARÓC s. n. Curent și stil artistic (manifestate îndeosebi la începutul sec. XIX) care încearcă să reînvie barocul. [Pr.: ne-o-] – Din engl. neobaroque. Vezi definitia »

siminóc (-ci), s. m. – Plantă (Gnaphalium arenarium). – Var. siminic, semenic. Sb., cr. smilje „Gnaphalium” (Cihac, II, 344), confundată cu bg. semennik, sb. semenjuk „ramură păstrată pentru sămînță” (Candrea), pentru că florile ei se nu se veștejesc (se folosește mult ca podoabă la icoane). Vezi definitia »

ARHILÓC s.m. Vers al poeziei latine și grecești, prezentând două variante : mare arhiloc = vers compus din șapte picioare, dintre care primele patru sunt dactili (sau spondei) și ultimele trei sunt trohei ; mic arhiloc = vers format din trei picioare, cu doi dactili și o silabă. [Cf. lat. archilochium, gr. archilocheios < Archilochos – poet liric grec din antichitate]. Vezi definitia »

STREPTOCÓC s.m. Bacterie din grupa cocilor, ai cărei indivizi sunt grupați în lanțuri. [< fr. streptocoque, cf. gr. streptos – răsucit, kokkos – grăunte]. Vezi definitia »