surcelăríe, surcelăríi, s.f. (reg.) mulțime de surcele; loc acoperit de surcele. Vezi definitia »

MUZICOMANÍE s. f. melomanie. (< fr. musicomanie) Vezi definitia »

CETONEMIE (‹ fr.) s. f. Concentrația corpilor cetonici în sânge. Valorile normale sînt de 15-20 mg‰. Vezi definitia »

SOLILOGHÍE, soliloghii, s. f. (Livresc) Soliloc. – Din soliloc + [poli]loghie. Vezi definitia »

BALBUȚÍE s. f. Tulburare de articulare a cuvintelor caracterizată prin repetarea sunetelor sau silabelor și folosirea unor pauze care întrerup vorbirea; bâlbâială; balbism. (după fr. balbutiement) Vezi definitia »