AFUMĂTOÁRE, afumători, s. f. 1. Instalație rudimentară sau cameră specială pentru afumarea cărnii, a prunelor etc. 2. Utilaj (metalic) pentru producerea fumului fără flacără în vederea liniștirii familiei de albine când se lucrează în stup. 3. Afumătorie. 4. (Înv.) Vas în care se ard mirodenii. [Var.: afumătór s. n.] – Afuma + suf. -ătoare. Vezi definitia »

EMENDÁRE s.f. Acțiunea de a emenda și rezultatul ei; îmbunătățire, îndreptare, corectare; emendație. [< emenda]. Vezi definitia »

ALTERÁRE, alterări, s. f. Acțiunea de a (se) altera și rezultatul ei. – V. altera. Vezi definitia »

DISPUTÁRE, disputări, s. f. Faptul de a (se) disputa (2). – V. disputa. Vezi definitia »

DECAVÁRE s.f. Acțiunea de a (se) decava. [< decava]. Vezi definitia »