CĂRUCIÓR, cărucioare, s. n. 1. Trăsurică în care sunt plimbați copiii mici; căruț (3). 2. Vehicul de dimensiuni reduse, cu roți de rulare, care se poate deplasa pe linii ferate, pe cabluri sau pe drumuri obișnuite și care este folosit la transporturi de sarcini relativ mici pe distanțe scurte; căruț (2). 3. Subansamblu al unei mașini-unelte, al unei mașini de lucru sau al unui utilaj, folosit pentru deplasarea uneltei, a obiectului de prelucrat etc. – Căruț + suf. -ior. Vezi definitia »

HIDATOCÓR, -Ă adj., s. f. (plantă) care se răspândește prin intermediul curenților de apă. (< lat. hydatochorus) Vezi definitia »

MICROSPÓR, microspori, s. m. Spor al unor plante criptogame care dă naștere unui protal mascul. – Din fr. microspore. Vezi definitia »

IMPERÁTOR, imperatori, s. m. Titlu onorific care se conferea generalilor romani de către soldați sau de către senat după repurtarea unei mari victorii; persoană care purta acest titlu. – Din lat. imperator. Vezi definitia »

MOTOPROPULSÓR s.n. Agregat asemănător unui turbopropulsor, care, în loc de turbină, este prevăzut cu unu sau două motoare cu ardere internă. // adj. Grup motopropulsor =ansamblu alcătuit dintr-un motor cu ardere internă și cel puțin o elice, cuplată cu acesta. [< fr. motopropulseur]. Vezi definitia »