TEFELÚG, tefeluge, s. n. Tăvălug. – Et. nec. Cf. tăvălug. Vezi definitia »

Drug houses <a href=„http://gameinformer.com/members/Buy-Nexium-Online/default.aspx”>buy cheap nexium</a> drug development calculations Vezi definitia »

plug (plúguri), s. n. – 1. Unealtă pentru arat. – 2. Obicei folcloric din ajunul Anului Nou, în care se merge pe la case, adesea cu un plug în miniatură, cîntîndu-se cîntece legate de muncile cîmpului. – 3. Vehicul de deszăpezit. – 4. Constelația Orion. – Mr., megl. plug. Sl. plugŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Miklosich, Fremdw., 118; Cihac, II, 267; Cancel 23; Conev 68; Pascu, II, 205), cf. bg., sb., cr. plug, ceh. pluh, pol. plug, rus. plugi, din germ. Pflug. – Der. plugar, s. m. (muncitor agricol; urător); plugăraș, s. m. (flăcău care umblă cu uratul în ajunul Anului Nou); plugări, vb. (a munci pămîntul, a ara; a se ocupa cu muncile cîmpului); plugărie (var. plugărit), s. f. (ocupația plugarului); plugăreasă (var. plugăriță), s. f. (țărancă); pluguleț (var. plugușor), s. n. (obicei folcloric în ajunul Anului Nou; cîntecul care se cîntă cu acest prilej). Vezi definitia »

CALORIFÚG, -Ă adj., s. n. (material, agent) rău conducător de căldură. (< fr. calorifuge) Vezi definitia »

VICLEȘÚG, vicleșuguri, s. n. Viclenie. – Din magh. hitlenség. Vezi definitia »