HIPOMETROPÍE s.f. (Med.) Alterare a puterii de refracție a ochiului, datorită căreia imaginea se formează înaintea retinei; miopie. [Gen. -iei. / < fr. hypométropie, cf. gr. hypo – sub, metron – măsură, ops – vedere]. Vezi definitia »

EPONIMÍE s.f. Funcție de eponim. ♦ Listă a arhonților eponimi. [Gen. -iei. / < fr. éponymie]. Vezi definitia »

ALITERÁȚIE s. f. 1. repetare, cu efect muzical, a aceluiași sunet (consoană) sau grup de sunete în cuvinte care se succedă; homeoproferon, parhomeon. 2. (med.) repetare a unor sunete sau silabe în stări de puternică excitație psihică. ◊ tendință patologică, obsedantă spre rimă, realizată prin repetarea de silabe. (< fr. allitération) Vezi definitia »

ISPRĂVNICÍE, isprăvnicii, s. f. 1. Funcția de ispravnic. 2. Instituție condusă de ispravnic; reședința ispravnicului. – Ispravnic + suf. -le. Vezi definitia »

TAHISISTOLÍE s.f. (Med.) Accelerare (anormală) a sistolelor cardiace. [Gen. -iei. / < fr. tachysystolie]. Vezi definitia »