VUIETOÁRE, vuietori, s. f. Arbust de munte, totdeauna verde, cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze având o dungă albă pe fața inferioară, cu flori mici trandafirii și cu fructe comestibile în formă de bobițe negre (Empetrum nigrum). [Pr.: vu-ie-] – Vuiet + suf. -oare. Vezi definitia »

IMPRIMÁRE, imprimări, s. f. Acțiunea de a imprima și rezultatul ei. – V. imprima. Vezi definitia »

DORITOÁRE s.f. – V. doritor (2) [DEX'98] Vezi definitia »

privighetoare, privighetori s. f. (intl.) informator deconspirat. Vezi definitia »

OROÁRE s. f. 1. dezgust, repulsie, groază. 2. faptă, vorbă care inspiră repulsie; grozăvie. (< fr. horreur, lat. horror) Vezi definitia »