RAMIFICÁȚIE, ramificații, s. f. 1. Formare a ramurilor laterale la tulpinile și rădăcinile plantelor; ramificare. ♦ (Concr.) Parte desfăcută dintr-un întreg; ramură, braț. ♦ Despărțitură, subdiviziune, subîmpărțire. 2. Locul de separare a unei căi de circulație, a unor conducte etc. în două sau în mai multe ramuri; (fiecare dintre) despărțiturile (secundare) formate prin această separare. – Din fr. ramification. Vezi definitia »

HIPERHIDREMÍE s. f. creștere a cantității de apă conținută în sânge. (< fr. hyperhydrémie) Vezi definitia »

RöNTGENCINEMATOGRAFÍE s. f. filmare a imaginilor pe ecranul radioscopic. (< engl. roentgencinematography) Vezi definitia »

CASTRÁȚIE, castrații, s. f. Castrare. – Din fr. castration. Vezi definitia »

INDICANURÍE s. f. prezența indicanului în urină. (< fr. indicanurie) Vezi definitia »