PRÁZNIC, praznice, s. n. 1. Masă (mare) dată după o înmormântare sau după un parastas ori pentru pomenirea unui mort; pomană, comândare. ♦ Petrecere mare; chef, ospăț, zaiafet. 2. Sărbătoare bisericească; p. ext. zi în care nu se lucrează. ♦ (Înv.) Aniversare a zilei de naștere a cuiva; patron. – Din sl. prazdĩnikŭ. Vezi definitia »

LITOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la litologie. [< fr. lithologique]. Vezi definitia »

ANTINEFRÉTIC, -Ă, antinefretici, -ce, adj. s. n. (Medicament) împotriva colicilor renale. – Din fr. antinéphritique. Vezi definitia »

PILÓRIC adj. Referitor la pilor, al pilorului. [Cf. fr. pylorique]. Vezi definitia »

METAFÓRIC, -Ă adj. propriu metaforei, exprimat prin, bogat în metafore; (p. ext.) figurat. (< fr. métaphorique, germ. metaphorisch) Vezi definitia »