PARTÉR s.n. 1. Parte a unei clădiri situată la nivelul solului; ansamblul încăperilor din această parte a clădirii. ♦ Primul etaj (de la intrare) al unei mine. 2. Parte a unei săli de spectacol cuprinsă între scenă și fundul sălii. ♦ Totalitatea spectatorilor care ocupă locurile din această parte a sălii. 3. Parte a unei grădini sau a unui parc în care se cultivă flori. [Pl. -uri, -re. / cf. germ. Parterre, fr. parterre]. Vezi definitia »

CHIMÉR s. n. v. chimir. Vezi definitia »

ÁGGER s. n. terasament de pământ, pietre sau arbori care protejează zidul de incintă al castrelor romane. (< lat. agger) Vezi definitia »

ALTIÉR, -Ă adj. care arată un orgoliu nemăsurat și disprețuitor; semeț, îngâmfat. (< fr. altier) Vezi definitia »

FEROBACTÉR s. m. bacterie care eliberează energie prin transformarea sărurilor feroase în săruri ferice. (< fr. ferrobactér) Vezi definitia »