Definita cuvantului guelfi
GUELFI s.m.pl. (Ist.) 1. Partizani ai unei fracțiuni politice a nobilimii de la Florența, care susțineau în sec. XIII candidatura unui principe din casa de Bavaria la tronul Imperiului Roman contra partidei casei Hohenstaufen. 2. Partizani ai politicii teocratice a papei, împotriva intereselor partidei favorabile împăratului în Italia sec. XII-XV. [Sg. guelf, var. ghelfi s.m.pl. / < it. guelfo, cf. Guelfo al IV-lea – duce al Bavariei, capul familiei Welf].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu guelfi
DIDÉLFI s.m.pl. Gen de marsupiale fosile, cuprinzând animale carnivore mai mici decât cangurul. [< fr. didelphes, cf. gr. dis – doi, delphys – matrice]. Vezi definitia »
HI-FI s. f. invar., adj. invar. 1. S. f. invar. Înaltă fidelitate. 2. Adj. invar. De înaltă fidelitate. [Pr.: haifi, hifi] – Cuv. engl. Vezi definitia »
PFI interj. 1. (Pronunțat cu „i” prelungit) Exclamație (redând fluieratul omului) care exprimă: a) durere fizică; b) dezaprobare, nemulțumire; mirare. 2. (În forma pfiu; pronunțat cu „u” prelungit) Cuvânt care redă fluieratul sau șuieratul unui om, al unei mașini etc. [Var.: pfiu interj.] – Onomatopee. Vezi definitia »
perdăfí, perdăfésc, vb. IV (înv. și reg.; despre rufele spălate) a stropi ușor cu apă înainte de a le călca. Vezi definitia »
fi2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sunt, neacc. (pop.) -s (mi-s, ăștia-s), (reg.) îs, 2 sg. ești [e pron. ie], 3 sg. éste [e pron. ie], neacc. e [pron. ie], (fam.) -i (ăsta-i), (reg.) îi, 1 pl. súntem, 2 pl. súnteți; imperf. 1 erám, 2 sg. erái, 3 sg. erá, 2 pl. eráți, 3 pl. eráu [e pron. ie], perf. s. 1 sg. fuséi / fui, 1 pl. fusérăm / fúrăm, m.m.c.p. 1 sg. fusésem, 1 pl. fuséserăm; conj. prez. 1 sg. să fiu, 2 sg. să fii, 3 să fie; cond. prez. 3 ar fi / (în imprecații) fír-ar; imper. 2 sg. fii, neg. nu fi, pl. (nu) fiți; ger. fiínd (fi-ind); part. fost Vezi definitia »