PROIECTÁNT, -Ă, proiectanți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Care servește la proiecție, de proiecție. ◊ Dreaptă proiectantă (și substantivat, f.) = dreaptă dusă prin fiecare punct al unui obiect, al unei figuri etc. cărora li se construiește proiecția pe o dreaptă, pe un plan, pe o suprafață. 2. S. m. și f. Persoană care întocmește proiecte (3). ◊ (Adjectival) Inginer proiectant. [Pr.: pro-iec-] – Din germ. Projektant. Vezi definitia »

ÎNVĂȚĂMÂ'NT. s. n. 1. proces de instruire și educare în școală. ◊ (p. ext.) sistemul instituțiilor școlare dintr-o țară. 2. domeniu de activitate a cadrelor didactice. 3. (pl.) concluzie trasă dintr-o experiență, dintr-un eveniment etc. (după fr. enseignement) Vezi definitia »

TEXOPRÍNT s.n. (Poligr.) Procedeu de obținere a unui diapozitiv fotografic după o formă de tipar înalt, pentru tipar plan sau adânc, prin fotografierea directă a formei de tipar înalt. [< germ. Texoprint]. Vezi definitia »

COABITÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care coabitează; colocatar. (< fr. cohabitant) Vezi definitia »

OBSEDÁNT, -Ă adj. care obsedează, chinuitor. (< fr. obsédant) Vezi definitia »