abstinént, -ă adj., s.m. f. (cel) care practică abstinența. (< fr. abstinent, lat. abstinens) Vezi definitia »

AUGMÉNT s.n. (Gram.) Vocală adăugată în unele limbi indo-europene la începutul unei forme verbale pentru a marca o acțiune trecută. [Pron. a-ug-. / < fr. augment, cf. lat. augmentum – creștere]. Vezi definitia »

DECURÉNT, -Ă, decurenți, -te, adj. (Despre frunze) Cu limbul continuat și pe tulpină. – Din fr. décurrent. Vezi definitia »

CENT, cenți, s. m. 1. Monedă divizionară în Statele Unite ale Americii și în Canada. egală cu o sutime de dolar. ♦ Monedă în Țările de Jos, valorând o sutime de florin. 2. (Muz.) Subdiviziune pentru măsurarea intervalelor muzicale, egală cu o sutime dintr-un semiton. – Din engl., fr. cent. Vezi definitia »

neexistent Vezi definitia »