TEUTÓNIC, -Ă adj. germanic. ♦ ordin ~ = ordin de cavaleri-călugări întemeiat de cruciații germani din Palestina (112⁸), dispărut în sec. XVI. (< fr. teutonique) Vezi definitia »

SIMPATOMIMÉTIC, -Ă adj., s.n. Simpaticomimetic. [< fr. sympathomiméthique]. Vezi definitia »

TIRÁNIC, -Ă adj. (despre legi, fapte etc.) specific tiranilor, tiraniei; despotic, crud. ◊ (fig.) chinuitor, obsedant. (< fr. tyrannique, ngr. tirannikos, lat. tyrannicus) Vezi definitia »

PERICÉNTRIC, -Ă adj. Așezat în jurul centrului. [< fr. péricentrique]. Vezi definitia »

MAGNETOÓPTIC, -Ă I. adj. referitor la magnetooptică. II. s. f. parte a opticii care studiază efectele câmpului magnetic asupra fenomenelor optice. (< fr. magnéto- optique) Vezi definitia »