CÁRTER, cartere, s. n. Înveliș metalic care acoperă anumite părți în mișcare ale unei mașini, pentru a le proteja, putând servi și ca recipient pentru lubrifiantul necesar. – Din fr. carter. Vezi definitia »

téter (-ră), adj. – Prost, nătărău, gogoman. Creație expresivă, cf. neder, rus. otetjum. În Munt. – Der. teterează, s. m. (prost), cu suf. -ză; tititez, s. n. (hădărag de moară; sfîrlează; om neastîmpărat, spiriduș; copil, obraznic, băgăreț), dublet al cuvîntului anterior; tuturigă, s. f. (Bucov., volantul batozei); titiri, vb. (Mold. de S, a se aranja, a se dichisi); chichia, vb. (Mold., a piui); chichirez, s. n. (hădărag; mecanism, dispozitiv; artificiu, grație, farmec); terteleac (var. terteleci), s. n. (Olt., titirez, hădărag), pe care Drăganu, Dacor., V, 376, îl explică prin mag. tördelék, cf. perpelici. Explicațiile lui titirez porninid de la ceh. titerka „jucărie” (Cihac, II, 413); de la it. trotolla sau ngr. τρέτουλας (Tiktin); de la bg. tutračka (Candrea) nu sînt satisfăcătoare. Aceleiași rădăcini pare să aparțină titilă, s. f. (căpățînă, tărtăcuță; vîrf de munte sau de deal), cu var. ticlău, s. n. (culme, vîrf). Vezi definitia »

CABOTIÉR s.n. Navă de tonaj mic sau mijlociu, destinată cabotajului. [Pron. -ti-er, pl. -re. / < fr. cabotier]. Vezi definitia »

STRÉLER s. n. dispozitiv de dilatare. (< germ. Strähler) Vezi definitia »

CAMERIÉR s. m. servitor ce îngrijea de camera de dormit și de îmbrăcămintea stăpânului; lacheu, valet. (< fr. camérier) Vezi definitia »