CETÓZĂ s. f. 1. monozaharid care conține o grupare cetonică în moleculă. 2. stare patologică datorată unui exces de cetonă în organism. (< fr. cétose) Vezi definitia »

CONCERTÍNĂ s.f. Instrument asemănător acordeonului, având fețele laterale hexagonale. [< fr. concertine]. Vezi definitia »

MÍȚĂ, mițe, s. f. (Mai ales la pl.) Fire din blana unor animale, care au crescut mai lungi, formând un cârlionț; smoc de păr sau de lână. ♦ Lână tunsă pentru prima oară de pe miei; lână (de calitate inferioară) tunsă de pe capul, coada și picioarele oilor. – Lat. *agnicius, -a „de miel”. Vezi definitia »

carfíță, carfíțe, s.n. (înv.) ac cu gămălie, bold. Vezi definitia »

tovară, s.f. „(Ban., Trans.) povară, sarcină, greutate”; at. Anon. Car. (<scr. tovar), vz. tovar Vezi definitia »