CABÁLĂ s. f. 1. doctrină teozofică iudaică, care, recurgând la o interpretare mistică a Vechiului Testament, și la practici oculte, pretindea a comunica cu spiritele. 2. (fig.) uneltire, intrigă; conspirație. (< fr. cabale, germ. Kabale) Vezi definitia »

BIOTÍNĂ s. f. vitamina H. (< fr. biotine) Vezi definitia »

FOTOCATALÍZĂ s.f. Cataliză selectivă, produsă de lumină. [< fr. photocatalyse]. Vezi definitia »

ASIÉTĂ s.f. 1. (Mar.) Înclinare longitudinală a unei nave, datorită repartizării neuniforme a încărcăturii sau a balastului. ♦ (Av.) Unghi format de linia de zbor a unui avion cu orizontala. 2. (Fin.) Mod de așezare a impozitelor. [Pron. -si-e-. / < fr. assiette]. Vezi definitia »

BÂRFEÁLĂ, bârfeli, s. f. Faptul de a (se) bârfi; vorbe calomnioase, defăimătoare. Vezi definitia »