belarús / bielorús (bie-) adj. m., s. m., pl. belarúși / bielorúși; adj. f., s. f. belarúsă / bielorúsă Vezi definitia »

LÍMUS s. n. noroi, nămol. (< lat. limus) Vezi definitia »

CÁLUS s. n. 1. țesut osos nou care sudează capetele rezultate din fractura unui os. ♦ ~ vicios = sudare defectuoasă a unei fracturi. 2. țesut vegetal de cicatrizare a organelor rănite. (< fr. calus, lat. callum, îngropare) Vezi definitia »

VÍRUS, viruși, s. m. ~ 2. (Inform.) Program care se autocopiază pe un calculator, fără știrea utilizatorului, infectând părți din sistemul de operare sau alte programe executabile. Folosit adesea în sintagma virus informatic. Vezi definitia »

ADÚS, -Ă, aduși, -se, adj. 1. Aplecat, încovoiat. 2. (În expr.) Adus din meșteșug = întocmit cu dibăcie. Adus din condei = exprimat cu abilitate. – V. aduce. Vezi definitia »