PRONÚNȚIE, pronunții, s. f. Pronunțare, rostire; mod de a pronunța. – Din it. pronunzia. Vezi definitia »

ONANÍE² s. f. Anomalie sexuală care constă în obținerea orgasmului prin autoexcitație (de obicei manuală); masturbație, onanism, malahie. – Din lat. onania, germ. Onanie. Vezi definitia »

SELENODEZÍE s. f. disciplină care studiază forma și dimensiunile Lunii, câmpul ei de gravitație etc. (< fr. sélénodèsie) Vezi definitia »

LIOFILÍE s. f. proprietate a substanțelor liofile. (< fr. lyophilie) Vezi definitia »

IMPLÓZIE s.f. 1. (op. explozie) Pătrunderea rapidă a aerului într-o încăpere vidată când pereții acesteia sunt distruși. 2. (Fon.) Momentul inițial al articulării unei consoane oclusive. [Var. imploziune s.f. / < fr. implosion]. Vezi definitia »