săiástră (săiástre), s. f. – (Maram.) Zînă. Origine necunoscută. După Diculescu, Elementele, 475, de la măiastră contaminat cu gr. σεβαστός „sfînt”. Cf. săi. Vezi definitia »

CÓLNIȚĂ¹, colnițe, s. f. (Reg.) Adăpost pentru oi sau pentru vite, construit din nuiele și acoperit cu paie; șură, șopron. – Din scr. kolnica. Vezi definitia »

păscăreálă s.f. (reg.; la unele jocuri cu mingea) prindere și aruncare a mingii la bătaia ei; păscare. Vezi definitia »

caragáță (caragáțe), s. f. – Coțofană. Var. caragace. – Mr. caracacsă, megl. căcărască. Ngr. ϰαραϰάξα, „specie de pasăre”, poate contaminat cu tc. kargaça „cioară”, dim. de la karga (DAR; Scriban), cf. bg. karagaška. Din tc., după Șeineanu, II, 87. Nu este clară legătura acestui cuvînt cu chirighiță, s. f., numele altei păsări (Sterna hirundo); aceasta din urmă ar putea fi mai curînd identificată cu chirță, s. f. (specie de pasăre cu ciocul negru și aripi rotunjite), pe care DAR îl derivă de la mag. kirics. Vezi definitia »

ALDÍNĂ, aldine, s.f. – V. aldin [DEX'98] Vezi definitia »