FEUDALÍSM s. n. 1. Ansamblul raporturilor, întemeiate pe fidelitatea personală, dintre suzeran și vasal. 2. Organizare social-economică care, în concepția materialist-istorică, urmează după sclavagism și precedă capitalismul și în care baza relațiilor o constituie stăpânirea feudală asupra pământului și dependența personală a țăranilor față de stăpânii feudali. [Pr.: fe-u-] – Din it. feudalismo, fr. féodalisme. Vezi definitia »

HETEROMORFÍSM s. n. 1. caracter heteromorf; heteromorfie (1). 2. convingere delirantă a unor bolnavi că sunt altfel decât semenii lor. (< fr. hétéromorphisme) Vezi definitia »

SUBIECTIVÍSM s. n. 1. concepție filozofică idealistă care neagă existența lumii obiective, reducând realitatea la conștiință, la subiect (II, 1). ◊ (în teoria și practica socială) tendință de a ignora sau subaprecia rolul factorilor obiectivi ai dezvoltării, de a sustrage activitatea subiectului de sub determinismul lor. 2. atitudine personală, părtinitoare față de cineva sau ceva. (< fr. subjectivisme) Vezi definitia »

HIPOFOLICULINÍSM s. n. (Med.) Disfuncție hormonală cu scăderea foliculinei. – Din fr. hypofolliculinisme. Vezi definitia »

ANTICLERICALÍSM s. n. atitudine ostilă față de cler și de biserică; respingere a amestecului clerului în viața publică. (< fr. anticléricalisme) Vezi definitia »