PERÉU, peree, s. n. Strat de piatră care căptușește un taluz, un șanț sau o suprafață înclinată de teren pentru a împiedica surparea pământului sau eroziunea lui de către ape. – Din fr. perré. Vezi definitia »

GHIȘÉU, ghișee, s. n. Ferestruică ori deschizătură special amenajată în ușa sau în peretele unui birou (2), prin care publicul poate lua contact direct cu funcționarii unei instituții. [Var.: (rar) ghișét s. n.] – Din fr. guichet. Vezi definitia »

aléu (-uri), s. n. – Arvună, acont. – Var. alău. Mag. elő (-penz). În Trans. (DAR). Vezi definitia »

CRETACÉU, -ÉE, cretacei, -ee, s. n., adj. 1. S. n. Cretacic. 2. Adj. (Despre roci) De natura cretei, format din cretă. ♦ (Înv.) Care se referă la perioada cretacică. – Din fr. crétacé. Vezi definitia »

antréu (antréuri), s. n. – Vestibul. – Var. antret. Fr. entrée, cf. ngr. ἀντρέ. T din antret trebuie să fie analogic, ca în caiet. Vezi definitia »