CÁLĂ, cale, s. f. 1. Încăpere situată în fundul unei nave și destinată încărcăturii. 2. Platformă ușor înclinată pe care se construiesc sau se repară nave. 3. Piesă folosită pentru: a) împiedicarea punerii în mișcare a unei mașini; b) menținerea distanței între anumite părți ale unui sistem tehnic. – Fr. cale. Vezi definitia »

TROFOBIÓZĂ s. f. simbioză între două specii (de insecte) diferite, dintre care una folosește anumite produse eliminate de cealaltă. (< fr. trophobiose) Vezi definitia »

HAPLOBIÓZĂ s. f. 1. însușirea de a fi haplobiont. 2. haplofază. (< fr. haplobiose) Vezi definitia »

HRINCÚȚĂ, hrincuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui hrincă. – Hrincă + suf. -uță. Vezi definitia »

BIOMÁSĂ s. f. 1. densitatea viețuitoarelor pe unitatea de masă sau de volum. 2. materie biologică. (< fr. biomasse, engl. biomass) Vezi definitia »