MORBÍD, -Ă adj. Bolnăvicios, bolnav; nesănătos. [Cf. fr. morbide, lat. morbidus]. Vezi definitia »

AMINOACÍD, aminoacizi, s. m. Substanță specifică materiei vii, care se caracterizează prin prezență în aceeași moleculă a unei funcții acide și a unei funcții bazice și care intră în componența proteinelor. [Pr.: -no-a-] – Din fr. aminoacide. Vezi definitia »

acid dezoxiribo nucleic Vezi definitia »

HIALOÍD, -Ă adj. (Liv.) Sticlos, vitros. ◊ Umoare hialoidă = corp vitros; membrană hialoidă = membrană care conține umoare hialoidă. [Pron. -lo-id. / < fr. hyaloïde]. Vezi definitia »

PENTAOXÍD s.m. Oxid a cărui moleculă conține cinci atomi de oxigen. [Pron. -ta-o-. / cf. fr. pentaoxyde]. Vezi definitia »