NEACCENTUÁT, -Ă, neaccentuați, -te, adj. 1. (Despre vocale, silabe, cuvinte) Care nu poartă accent, care nu este scos în relief. 2. Fig. Lipsit de culoare, de strălucire; șters. [Pr.: ne-ac-cen-tu-at] – Ne- + accentuat. Vezi definitia »

SCELERÁT, -Ă adj., s. m. f. criminal, ucigaș, nelegiuit, ticălos. (< fr. schélérat, lat. sceleratus) Vezi definitia »

CĂȚĂRÁT, -Ă, cățăráți, -te, adj. Agățat, suspendat pe un loc înalt (și abrupt); prins, fixat de ramuri, de ziduri etc. (din cățăra) [folosit în corpul DEX] Vezi definitia »

CELENTERAT (‹ fr. {i}; {s} gr. koilos „scobit” + enteron „intestin”) s. n. (la pl.) Încrengătură de metazoare marine, rar dulcicole, care au fie o cavitate digestivă simplă și trăiesc libere sau fixate (hidrozoarele = hidrele), fie o cavitate digestivă închisă și pot fi libere (scifozoarele = meduzele) sau fixate (antozoarele = coralii). Au corpul saciform, cu un ectoderm sensibil (epiderma, situată la exterior) și un endoderm cu rol digestiv (care îl căptușește pe primul), un singur orificiu diferențiat, fie bucal, fia anal, tentacule cu celule urticante; se reproduc prin ouă sau înmugurire și formează deseori colonii. Vezi definitia »

VITRÁT, -Ă, vitrați, -te, adj. (Rar) Cu geamuri. – După fr. vitré. Vezi definitia »