Definita cuvantului horn
HORN s.n. (Geol.) Relief cu aspect de piramidă triunghiulară caracteristic regiunilor alpine, care se formează în urma intersectării pereților circurilor glaciare; karling. [Cf. germ. Horn, fr. horn].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu horn
DIÚRN, -Ă, diurni, -e, adj. De zi, din timpul zilei; care are loc în timpul zilei; care durează o zi. ◊ Mișcare (sau rotație) diurnă = mișcare aparentă de rotație a sferei cerești (împreună cu aștrii care par fixați pe ea) în jurul axei polilor, care durează o zi siderală. [Pr.: di-urn] – Din fr. diurne, lat. diurnus. Vezi definitia »
SEMICÁMGARN s.n. Țesătură, stofă asemănătoare camgarnului. [Et. incertă]. Vezi definitia »
TÂRN1, târnuri, s. n. 1. Mătură mare, făcută din mărăcini sau din nuiele, cu care se mătură curțile sau străzile. 2. (Bot.) Porumbar1. – Din sl. trŭnŭ. Vezi definitia »
ALTÉRN, -Ă adj. 1. unghiuri ĕ interne (sau externe) = unghiuri formate în interiorul (sau exteriorul) a două drepte paralele tăiate de o secantă. 2. (despre frunze, flori) care crește de o parte și de alta a tulpinii, a ramurilor, la niveluri diferite. (< fr. alterne, lat. alternus) Vezi definitia »
STERN- v. sterno-. Vezi definitia »