CORACOÍD, -Ă adj. os ~ = os pereche, component al centurii scapulare, la batracieni, la reptile și păsări, în formă de cioc de corb; apofiză ~ă = proeminență pe marginea superioară a omoplatului la mamifere. (< fr. coracoïde) Vezi definitia »

SEMIARÍD, -Ă, semiarizi, -de, adj. (Despre ținuturi) Aproape deșert. [Pr.: -mi-a-] – Semi- + arid. Vezi definitia »

FLORÍD, -Ă adj. 1. Înfloritor, prosper, activ. 2. (Med.; despre boli) Foarte activ, în plină evoluție. [Cf. it. florido, germ. florid < lat. floridus < florere – a înflori]. Vezi definitia »

MONOACÍD, -Ă, monoacizi, -de, adj. (Despre acizi) Care are în moleculă un singur atom de hidrogen. [Pr.: -no-a-] – Din fr. monoacide. Vezi definitia »

METALOÍD s.m. Element chimic lipsit de luciu metalic și de ductilitate, rău conducător de căldură și de electricitate. [Pron. -lo-id, pl. -izi, (s.n.) -ide. / < fr. métalloïde, cf. gr. metallon – metal, eidos – aspect]. Vezi definitia »