CULMINÁNȚĂ s.f. (Rar) Culminare. [Cf. fr. culminance]. Vezi definitia »

ARIÉTĂ s.f. Arie scurtă, cântecel. [Pron. -ri-e-. / < it. arietta]. Vezi definitia »

APOFÍZĂ s.f. 1. (Anat.) Parte proeminentă a unui os. ♦ (Bot.) Partea terminală, vizibilă, a solzului seminal la corpurile mature. 2. Ramură secundară a unei roci eruptive. 3. Mulură concavă care marchează legătura dintre fusul unei coloane și baza ei. [< fr. apophyse, cf. gr. apophysis – excrescență]. Vezi definitia »

BEȘLEÁGĂ, beșlegi, s. m. Căpitan de beșlii. ♦ Fig. Om bătrân, ramolit, prost. [Var.: beșli-agá s. m.] – Din tc. beșli ağasi. Vezi definitia »

soiálă s.f. (înv.) murdărie. Vezi definitia »