ENCOMIÓN s.n. (Liv.) 1. Gen al poeziei lirice din Grecia antică folosit pentru exaltarea meritelor cuiva; elogiu. [Pron. -mi-on, var. encomiu s.n. / < it. encomio, cf. gr. enkomion – discurs]. Vezi definitia »

SINCRÓN, -Ă, sincroni, -e, adj. (Despre fapte, fenomene sau evenimente) Sincronic (1). ♦ (Despre sisteme fizice sau chimice) Care este sediul unor fenomene periodice cu evoluție sincronică. ◊ Cameră sincronă = dispozitiv special folosit în cinematografie, în televiziune, pentru înregistrarea simultană a sunetului și a imaginii. Mașină sincronă = mașină electrică de curent alternativ (monofazat sau trifazat) a cărei turație de regim este constantă și proporțională cu frecvența tensiunii la borne. – Din fr. synchrone. Vezi definitia »

GRAVITÓN s. m. particulă ipotetică, socotită a fi cuanta câmpului de gravitație. (< fr., engl. graviton) Vezi definitia »

SEXTILIÓN s. n. Număr egal cu zece la puterea douăzeci. [Pr.: -li-on] – Din fr. sextillion. Vezi definitia »

HEMICARIÓN s. n. nucleu cu un număr simplu de cromozomi. (< fr. hémicaryon) Vezi definitia »