STIGMATÍSM s. n. proprietate a unui sistem optic de a da pentru fiecare punct al unui obiect o imagine care este tot un punct. (< fr. stigmatisme) Vezi definitia »

NEOJUNIMÍSM s. n. școală estetică, inițiată de Mihail Dragomirescu, care reactualizează principiile junimiste. (< neo- + junimism) Vezi definitia »

HETEROCRONÍSM s. n. 1. apariție anormală a unor organe sau caractere înaintea altora. 2. interval între cronaxia nervului și cea a mușchiului, care împiedică transmiterea influxului nervos. (< fr. hétérochronisme) Vezi definitia »

FACHIRÍSM s.n. Ansamblu de fenomene în aparență extraordinare, atribuite puterii supranaturale a fachirilor. ♦ (Fam.) Scamatorie. [< fr. fakirisme]. Vezi definitia »

EMPIRIOMONÍSM s. n. variantă a empiriocriticismului în Rusia, care susținea că lumea fizică este experiența „socialmente organizată” a „omenirii colective”. (< rus. empiriomonizm) Vezi definitia »