HABITÚDINE s.f. Obicei, obișnuință, deprindere. [Cf. lat. habitudo, fr. habitude]. Vezi definitia »

EXPROPRIAȚIÚNE s.f. v. expropriație. Vezi definitia »

DISOLUȚIÚNE s.f. v. disoluție. Vezi definitia »

ADJONCȚIÚNE, adjoncțiuni, s. f. Unire; adăugare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. adjonction. Vezi definitia »

RECȚIÚNE s.f. Calitatea unui cuvânt de a atrage în frază un anumit determinant; legătură stabilită între cuvinte și determinantele lor. [Pron. -ți-u-. / < fr. rection, cf. lat. rectio – conducere]. Vezi definitia »