ELIZIÚNE s.f. Suprimare a vocalei finale a unui cuvânt când cuvântul următor începe tot cu o vocală. [Pron. -zi-u-. / cf. fr. élision, lat. elisio]. Vezi definitia »

EXHAUSTIÚNE s. f. 1. epuizare completă. 2. enumerarea tuturor cazurilor posibile într-o problemă. (< fr. exhaustion, lat. exhaustio) Vezi definitia »

RUȘÍNE s.f. ~ 3. ~ ◊ Expr. A fi (sau a rămâne, a se da, a se face sau a da, a face pe cineva) de rușine ~ ◊ A da cinstea pe rușine v. cinste. Vezi definitia »

SUBVENȚIÚNE s.f. v. subvenție. Vezi definitia »

SEDIȚIÚNE s. f. revoltă, răzvrătire, răscoală. (< fr. sédition, lat. seditio) Vezi definitia »