CEMÉNT¹ s. n. 1. praf cu care se cementează piesele de oțel. ♦ ~ dentar = material în obturația cariilor și la fixarea unor proteze. 2. substanță la rădăcina dintelui. (< fr. cément) Vezi definitia »

EXASPERÁNT, -Ă adj. care exasperează; înnebunitor. (< fr. exaspérant) Vezi definitia »

CONTRASTÁNT, -Ă adj. Care este (pus) în contrast cu ceva; opus; contrastiv. [Cf. fr. contrastant]. Vezi definitia »

HIDRÁNT, hidrante (hidranți), s. n. (m.) Dispozitiv la conductele de distribuție a apei sub presiune, care permite deschiderea și închiderea unuia sau a mai multor furtunuri în același timp. – Din fr. hydrante, germ. Hydrant. Vezi definitia »

FRECVÉNT, -Ă adj. Care se întâmplă adeseori, des, la intervale scurte; obișnuit. [< lat. frequens]. Vezi definitia »