ARMÚRĂ, armuri, s. f. 1. Totalitatea obiectelor de apărare făcute din oțel, menite să protejeze corpul unui războinic în evul mediu. 2. Mod de împletire a firelor de urzeală cu firele de bătătură într-o țesătură. 3. Înveliș protector de cablu electric. – Fr. armure. Vezi definitia »

cătălniță s.f. (reg.) soi de viermișori de pe podeaua unui stup cu albine neîngrijit. Vezi definitia »

PARDALÍDĂ s. f. piele de panteră purtată de Bacus. (< fr. pardalide) Vezi definitia »

BUNICÚȚĂ, bunicuțe, s. f. Diminutiv al lui bunică. – Bunică + suf. -uță. Vezi definitia »

MÁRCĂ³ s.f. Provincie în unele state feudale condusă de un margraf sau de un principe și care avea rolul de a întări granițele marilor imperii din evul mediu. [< germ. Mark]. Vezi definitia »