NEÎNTEMEIÁT, -Ă, neîntemeiați, -te, adj. Care nu este bine argumentat, justificat; fără temei. – Ne- + întemeiat. Vezi definitia »

OFTICÁT, -Ă, ofticați, -te, adj. (Pop.) Tuberculos. Fig. Amărât, chinuit. – V. oftica. Vezi definitia »

STRICÁT², -Ă, stricați, – te, adj. 1. (Despre obiecte, unelte, mecanisme) Care nu mai poate fi folosit, fiind defect, deteriorat. 2. (Despre materii organice, îndeosebi despre alimente) Alterat, descompus; (despre aer) greu respirabil, încărcat de substanțe sau mirosuri neplăcute, nocive. 3. (Despre înjghebări, construcții) Dărâmat, surpat, năruit. 4. (Pop.; despre oameni și părți ale corpului lor) Bolnav, vătămat; p. ext. becisnic. ◊ Stricat de vărsat = cu urme de vărsat pe obraz. 5. (Despre relații de prietenie, de dragoste etc.) Desfăcut, rupt. 6. (Despre oameni) Certat, mâniat, supărat (cu cineva). 7. (Despre oameni; adesea substantivat) Decăzut moralicește; corupt, desfrânat, depravat. – V. strica. Vezi definitia »

NEÎMPĂCÁT, -Ă, neîmpăcați, -te, adj. 1. Care nu este sau nu poate fi împăcat sau mulțumit. 2. Neînduplecat, aprig; crunt, înverșunat. – Ne- + împăcat. Vezi definitia »

CERNAT, Alexandru (1828-1893, n. Galați), general român. Ministru de război (apr.-aug. 1877, mart.-nov. 1878); comandant al Armatei române de Operații (iul.-dec. 1877) în timpul Războiului pentru Independență. Vezi definitia »