BĂNICIOÁRĂ, bănicioare, s. f. Diminutiv al lui baniță; bănicer (3). – Baniță + suf. -ioară. Vezi definitia »

CEMENTÍTĂ s. f. 1. carbură de fier, constituent de bază al oțelurilor și fontelor. 2. inflamație cronică a cementului dentar. (< fr. cémentite) Vezi definitia »

AZULÉNĂ s. f. hidrocarbură din uleiurile naturale din plante și din unele gudroane. (< germ. Azulen) Vezi definitia »

DERMATÓZĂ s. f. denumire generică pentru bolile de piele; dermopatie. (< fr. dermatose) Vezi definitia »

ploșnicioáră, ploșnicioáre, s.f. (reg.) ploșniță mică. Vezi definitia »