VERTEBROTERAPÍE s.f. Metodă de tratament al unor afecțiuni vertebrale prin elongații de coloană. [Gen. -iei. / < fr. vertébrothérapie, cf. lat. vertebra – vertebră, gr. therapeia – tratament]. Vezi definitia »

AUTOTIPÍE, (2) autotipii, s. f. 1. Procedeu fotochimic de executare a unui clișeu, care redă nuanțele de umbră și lumină prin descompunerea imaginii în puncte sau în linii. 2. Clișeu sau reproducerea unui clișeu, obținute prin autotipie (1). [Pr.: a-u-] – După fr. autotypie (< gr.). Vezi definitia »

BIGAMÍE, bigamii, s. f. Situația în care se găsește o persoană bigamă. – Fr. bigamie. Vezi definitia »

SOMNOTERAPÍE s.f. (Med.) Tratarea bolilor prin somn. [< somn + terapie]. Vezi definitia »

STILÁȚIE s. f. scurgere a unui lichid picătură cu picătură. (< fr. stillation, lat. stillatio) Vezi definitia »