Definita cuvantului interpoziție
INTERPOZÍȚIE s.f. 1. Stare a unui lucru așezat între altele. 2. (Fig.) Intervenție a unei autorități superioare. ◊ (Jur.) Interpoziție de persoane = act prin care o persoană apare în locul alteia pentru a-i facilita unele avantaje pe care nu le-ar putea obține direct. [Var. interpozițiune s.f. / < fr. interposition, cf. lat. interpositio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu interpoziție
TORACOSTOMÍE s.f. (Med.) Rezecție costală în vederea reducerii presiunii intratoracice mari. [Gen. -iei. / < fr. thoracostomie, cf. gr. thorax – torace, stoma – deschidere]. Vezi definitia »
MASTOGRAFÍE, mastografii, s. f. (Rar) Mamografie. – Din fr. mastographie. Vezi definitia »
BLASTOGRAFÍE s. f. descriere sistematică a mugurilor. (< fr. blastographie) Vezi definitia »
CĂTĂNÍE s. f. (Reg.) Stagiu, serviciu militar; militărie. – Cătană + suf. -ie. Vezi definitia »
EXCLAMÁȚIE s. f. 1. cuvânt, propoziție, frază rostite cu o anumită modulație a vocii, prin care se exteriorizează o emoție, un sentiment; strigăt. 2. figură de stil prin care autorul exprimă, cu autorul unei exclamații (1), un sentiment puternic. (< fr. exclamation, lat. exclamatio) Vezi definitia »