Definita cuvantului intransigență
INTRANSIGÉNȚĂ s.f. Atitudine necruțătoare, lipsită de compromisuri; neînduplecare. [Cf. fr. intransigeance, it. intransigenza].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu intransigență
PICNISÓNDĂ s. f. aparat pentru determinarea densității apei marine la diferite adâncimi. (< fr. pycnisonde) Vezi definitia »
răsăritúră, s.f. (înv.) 1. tresărire. 2. apariție, ivire. Vezi definitia »
TABULATÚRĂ, tabulaturi, s. f. Sistem de notație muzicală cu ajutorul cifrelor sau literelor, folosit în sec. XV-XVII pentru instrumentele polifonice (orgă, clavecin etc.). – Din germ. Tabulatur. Vezi definitia »
sumăníță, sumăníțe, s.f. (reg.) suman mai mic; sumănaș, sumănel, sumănuș, sumăieș. Vezi definitia »
SPLENOCULTÚRĂ s. f. însămânțare într-un mediu de cultură cu un fragment de splină pentru a decela în acesta prezența unui germen. (< fr. splénoculture) Vezi definitia »