OPISTOTÓNUS s.n. Contracție a mușchilor spinării care curbează corpul înapoi. [< fr. opisthotonos, cf. gr. opisthen – în spate, tonos – tensiune]. Vezi definitia »

TRÍSMUS s.n. (Med.) Contracție spastică a mușchilor maxilarelor, simptom al tetanosului. [< fr. trismus, cf. gr. trismos]. Vezi definitia »

SOLIDÚS s. n. (Fiz.) Curbă, loc geometric al punctelor dintr-o diagramă de faze, care reprezintă terminarea solidificării. – Din fr. solidus. Vezi definitia »

plus adv. – 1. Mai mult. – 2. (S. n.) Semnul adunării. Lat. plus (sec. XIX). – Comp. plus-valută, s. f. (plusvaloare), din fr. plus-value; pluscuamperfect, s. n., din lat. plusquamperfectum. Vezi definitia »

PRÍMUS s. n. lampă de gătit care folosește drept combustibil benzina sau petrolul lampant. (< germ. Primus/kocher/) Vezi definitia »