FECUNDAȚIÚNE s.f. v. fecundație. Vezi definitia »

ORÍGINE s. f. 1. început, proveniență; izvor, obârșie. 2. apartenență prin naștere la o anumită familie, la un grup social, o națiune etc. ◊ etimologie (a unui cuvânt). 3. (mat.) punct fix de la care se măsoară coordonatele celorlalte puncte. (< lat. origo, -ginis, fr. origine) Vezi definitia »

PREVIZIÚNE s. f. 1. prevedere, anticipare a evoluției evenimentelor ce urmează să se producă, folosind analiza științifică sau judecând în baza unei experiențe de viață; prognoză. 2. enunțare a unei judecăți, a unei teorii care se bazează pe previziune (1). (< fr. prévision, lat. praevisio) Vezi definitia »

IMPERFECȚIÚNE s.f. Starea a ceea ce este imperfect; defect. [Pron. -ți-u-, var. imperfecție s.f. / cf. fr. imperfection, it. imperfezione, lat. imperfectio]. Vezi definitia »

AVERSIÚNE, aversiuni, s. f. Sentiment de dezgust față de cineva sau de ceva. [Pr.: -si-u-] – Fr. aversion (lat. lit. aversio, -onis). Vezi definitia »