nomotesíe s.f. (înv.) legiferare. Vezi definitia »

vântoáie (pop.) s. f., art. vântoáia, g.-d. art. vântoáiei; pl. vântoáie Vezi definitia »

XEROGRAFÍE s.f. (Poligr.) Procedeu de tipar la care se folosește o pulbere încărcată cu electricitate statică. [Gen. -iei. / < germ. Xerographie, fr. xérographie, cf. gr. xeros – uscat, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

DIHOTOMÍE, dihotomii, s. f. 1. (Log.) Diviziune în două părți a unui concept, fără ca acesta să-și piardă înțelesul inițial. 2. Mod de ramificație a talului și a tulpinilor unor plante în două părți egale, care se împart la rândul lor în două părți egale etc. [Var.: dicotomíe s. f.] – Din fr. dichotomie. Vezi definitia »

INVÉRSIE s. f. 1. schimbare de semn a unui parametru fizic în funcție de altul; inversare. 2. transformare a unei substanțe optic-active într-alta asemănătoare ca structură, dar care prezintă un efect de rotație opus. 3. (biol.) anomalie, rearanjare inversă a genelor într-un segment de cromozom. 4. transformarea zaharazei în glucoză prin hidroliză. (< fr. inversion) Vezi definitia »