înfrutá vb. I refl. (înv.) a-și da osteneala, a se sili zadarnic. Vezi definitia »

dormitá (dormitéz, dormitát), vb. – A ațipi, a moțăi. – Megl. durmités. Lat. dormĭtāre (Pușcariu 545; REW 2752), cf. cat., sp., port. dormitar. Este cuvînt popular, cf. ALR, II, 104. Vezi definitia »

BATA, com. în jud. Arad; 1.146 loc. (1991). Ruinele unei abații (sec. 13). Castel (sec. 19). Vezi definitia »

AȘTEPTÁ, aștépt, vb. I. Tranz. 1. A sta undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva etc. ◊ Expr. La sfântul- (sau la moș-) așteaptă = niciodată. 2. A avea răbdare, a da cuiva răgaz; a păsui. ♦ A sta la îndoială; a ezita; a zăbovi. ♦ (La imper., în amenințări) Stai (puțin)! 3. A spera, a nădăjdui. ♦ Refl. A crede, a-și închipui; a prevedea; a conta (pe ceva). – Lat. *astectare (= adspectare). Vezi definitia »

EXPORTÁ vb. I. tr. A trimite peste hotare mărfuri pentru vânzare sau pentru schimb comercial. [P.i. expórt. / < fr. exporter, cf. lat. exportare – a duce în afară]. Vezi definitia »