Definita cuvantului iris
ÍRIS s.n. 1. (Liv.) Curcubeu, spectru solar. 2. Membrană colorată circulară a ochiului așezată între cornee și partea anterioară a cristalinului, străbătută de pupilă. 3. Diafragmă a unor aparate optice, care are în centru un orificiu cu diametru variabil. [< fr. iris, lat. iris].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu iris
HESPERÓRNIS s. m. pasăre fosilă de apă, asemănătoare cu pinguinul actual, cu aripile reduse la două palete, care serveau la înot. (< fr. hesperornis) Vezi definitia »
DIS- v. des1-. Vezi definitia »
EPISTÁXIS s.n. Hemoragie nazală; rinoragie. [Cf. fr. épistaxis < gr. epi – pe, staxis – scurgere]. Vezi definitia »
FLEURETÍS s.n. (Muz.) Un fel de contrapunct improvizat al muzicii antice. [Pron. flö-. / < fr. fleuretis]. Vezi definitia »
BIS, adj. invar. (Precedat de un număr) A doua oară; repetat. Numărul 3 bis. ♦ (Cu valoare de interjecție) Strigăt prin care spectatorii solicită pe un artist sau un ansamblu artistic să repete o parte a programului. – Fr. bis (lat. lit. bis). Vezi definitia »