ISOPOLIMORFÍE s.f. v. izopolimorfie. Vezi definitia »

HEMOGLOBINEMÍE s. f. prezența hemoglobinei în sânge, ca urmare a distrugerii globulelor roșii. (< fr. hémoglobinémie) Vezi definitia »

muie, mui s. f. (obs.) 1. gură. 2. contact sexual oral. Vezi definitia »

ONCOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază tumorile canceroase; cancerologie. [Gen. -iei. / < it. oncologia, cf. gr. onkos – tumoare, logos – știință]. Vezi definitia »

ABJÉCȚIE s.f. Faptă abjectă; josnicie; ticăloșie. [Cf. fr. abjection, lat. abiectio]. Vezi definitia »