REFULÁRE s.f. Acțiunea de a refula și rezultatul ei; respingere; înăbușire. ♦ (Tehn.) Operație de prelucrare la cald sau la rece a pieselor de metal, prin care se măresc unele dimensiuni transversale ale lor. [< refula]. Vezi definitia »

BAZIFICÁRE s. f. trecere a unui corp chimic la starea de bază. (după fr. basification) Vezi definitia »

DIVAGÁRE s.f. 1. Faptul de a divaga; digresiune, divagație. 2. Schimbarea direcției unui curs de apă când ajunge în regiunile joase cu pantă mică. [< divaga]. Vezi definitia »

FASCIZÁRE s.f. Acțiunea de a fasciza și rezultatul ei. [< fasciza]. Vezi definitia »

zăcáre (înv., pop.) s. f., g.-d. art. zăcắrii Vezi definitia »