Niciolaie s. pr. iron. poreclă dată dictatorului Nicolae Ceaușescu. Vezi definitia »

OCUPÁȚIE, ocupații, s. f. 1. (Luare temporară în) stăpânire de către forțele armate ale unui stat a unei părți sau a totalității teritoriului unui alt stat; cucerire. ◊ Loc. adj. De ocupație = (despre forțe armate) care ocupă temporar un teritoriu, o localitate străină. ♦ (Jur.) Luare în stăpânire, în posesiune; dobândire a unei proprietăți. 2. Îndeletnicire, treabă, activitate; preocupare. ♦ Profesiune, slujbă, post. [Var.: (înv.) ocupațiúne s. f.] – Din fr. occupation, lat. occupatio, -onis. Vezi definitia »

ACTÍNIE s. f. animal marin inferior, din încrengătura celenteratelor, cu gura înconjurată de tentacule frumos colorate, fixat pe stânci; anemonă-de-mare. (< fr. actinie) Vezi definitia »

ATREPSÍE s.f. (Med.) Tulburare cronică de nutriție, la sugarii hrăniți artificial. [Gen. -iei. / < fr. athrepsie, cf. gr. a – fără, threpsis – nutriție]. Vezi definitia »

chelíe s. f., art. chelía, g.-d. art. chelíei, pl. chelíi, art. chelíile. Vezi definitia »