BAIN-MARIE BEN-MARÍ/ s. n. fel de a fierbe ori de a coace ușor un aliment, un corp, constând în a plasa recipientul în care este conținut în apa ce se încălzește direct. (< fr. bain-marie) Vezi definitia »

ROENTGENTERAPÍE s. f. elem. röntgenterapie. Vezi definitia »

HEMOGLOBINEMÍE s.f. (Biol.) Prezența hemoglobinei în sânge, ca urmare a distrugerii globulelor roșii. [< fr. hémoglobinémie]. Vezi definitia »

OZONOMETRÍE s.f. (Fiz.) Dozarea ozonului din atmosferă. [Gen. -iei. / < fr. ozonométrie]. Vezi definitia »

OSTEOPLAZÍE s.f. (Med.) Neoformație osoasă netipică. [Gen. -iei. / < fr. ostéoplasie]. Vezi definitia »